1. Asculta cu atentie mesajul.
2. Nu intrerupe.
3. Asigura-te ca ai inteles exact ce ti s-a spus; daca nu, cere lamuriri, pune intrebari.
4. Nu ridiculiza, nu critica, nu moraliza, nu blama pe cel/cei cu opinii diferite de a ta.
5. Discuta “problema” si cauta “solutii”.
6. Nu monopoliza discutia si nu divaga de la subiect.
7. Afirma-ti opinia la persoana I (EU gandesc, EU cred, EU simt, EU fac/nu fac, etc.).
8. Foloseste un ton moderat, pastreaza-ti calmul.
9. Priveste-ti interlocutorul in ochi (nu te uita pe geam, pe pereti, la telefon, pe ceas).
10. Aloca timp de discutie, nu parasi discutia “in corzi”.
Important!
Comunicarea este cel mai important schimb interuman: ceea ce dai, primesti, construiesti sau distrugi o relatie prin comunicare.
Dincolo de cuvinte, sunt necuvintele (privirea, mimica, zambetul, gesturile, vestimentatia, miscarea, pozitia corpului, atitudinea, tonul si timbrul vocal, ritmul verbal, pauzele, tacerile, s.a.). O comunicare verbala nesincera este “tradata” de comunicarea nonverbala.
Cand o “problema” nu poate fi solutionata pe loc, cere timp de gandire, stabiliti o noua intalnire, arata preocupare si intelegere.
Afiseaza la loc vizibil lista de reguli, acasa si la munca, foloseste-te de ea ori de cate ori ai nevoie.
Ca sa comunici eficient cu un copil incearca urmatoarele:
1. Parentajul prin joc (jocul fizic pentru stabilirea conexiunii)
2. Rasete impartasite
3. Inversarea rolurilor, pentru combaterea anxietatii: fa pe “prostul satului” sau pierde-ti demnitatea intr-o situatie de joc ca sa iti regasesti copilul.
4. Spune pur si simplu “Da” la ce-si doreste copilul, fara conditionari.
5. Fa ca totul sa fie distractiv.
6. Accepta sentimentele puternice (pe ale lui si pe ale tale).
7. Cunoaste-l zilnic pe copil.
8. Negociaza reguli si stabileste limite clare.
9. Ofera provocari.
10. Incarca-ti propriile “baterii”. Calmeaza-te.
11. Aloca timp de joaca in doi pentru mai multa disponibilitate, mai mult entuziasm, mai buna apropiere.
In cazul celor mai multe dificultati dintre parinti si copii, adevarata problema este lipsa conexiunii. Solutia consta in consolidarea conexiunii prin tehnici precum: o imbratisare, sau timp petrecut impreuna, privitul in ochi, o alergatura in joaca, o gustare, o conversatie calda, o “sedinta/intrunire pe canapea”, etc.
Pedeapsa consolideaza sentimentele negative.
Nu tachina si nu umili copilul.
Cand esti certat si/sau pedepsit pentru ca ai sentimente, ba si mai tare pentru ca le arati, e greu sa te vindeci dupa o suferinta sau pierdere (mai mare sau mai mica).
Sub masca purtarii respingatoare sau nesuferite, copiii vor, de fapt, mai multa afectiune, contact.
Da: “noi avem o problema”, nu: “copilul meu este obraznic”.
Da: “avem nevoie de o intrunire pe canapea”, nu: “du-te in camera ta!”
“In lume exista multe lucruri ingrozitoare, insa cel mai rau este cand copilul se teme de tatal, de mama sau de profesorul lui. Se teme de ei in loc sa-i iubeasca si sa aiba incredere in ei” (Janusz Korczak)
Iti recomand, ca lectura:
“Cartea care te face super-mega fericit”, Francoise Boucher, Ed. Didactica Publishing House, 2014, “Cartea care iti explica, in sfarsit, totul despre parinti”, de acelasi autor,
“Ce sa faci cand esti speriat si ingrijorat” Ed. Curtea veche, 2013
Vezi si : 101 carti de citit intr-o vara Carturesti.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu